Citeste mai multe despre dependenta de mancare – care sunt semnele si simptomele asociate, cauzele care pot sta la baza, riscuri asupra sanatatii si solutii.
CUPRINS:
1. Ce este dependenta de mancare?
2. Semne ale dependentei de alimente
3. Cauzele dependentei de alimente
4. Dependenta de mancare – riscuri pentru sanatate
5. Top alimente care dau dependenta
6. Solutii pentru dependenta de mancare
Ce este dependenta de mancare?
In unele cazuri, sistemul de recompensa de la nivelul creierului este activat de consumul anumitor alimente, in special alimente foarte gustoase. Insa, aceasta dependenta are legatura cu un comportament, nu cu o substanta in sine de obicei. Alimentele foarte gustoase sunt alimente bogate in zahar, grasimi si sare in general. Astfel de alimente pot declansa eliberarea unor substante chimice in creier, cum ar fi dopamina. Supraalimentarea compulsiva este un tip de dependenta comportamentala. Dependenta de alimente poate juca un rol important in aparitia obezitatii. Insa, si persoanele cu greutate corporala normala se pot confrunta cu dependenta de alimente.
Semne ale dependentei de alimente
Mancarea este esentiala pentru supravietuire si, spre deosebire de alte comportamente care creeaza dependenta, este normal sa mananci in mod repetat in fiecare zi si sa astepti cu nerabdare sa mananci de placere in unele situatii. Este normal si ca uneori sa mananci prea mult sau cu foarte multa pofta. Insa, cateva caracteristici separa alimentatia excesiva ocazionala de dependenta de alimente.
Dependenta de alimente poate fi recunoscuta dupa numeroase semne si simptome. Se poate manifesta in mai multe feluri:
- consum alimentar prea mare, fara posibilitatea de a se opri, persoana continua sa mananca chiar daca nu ii mai este foame;
- consum alimentar chiar si cand apare satietatea, mananca mai mult decat poate tolera fizic, pana cand se simte rau – consum alimentar excesiv;
- consumul alimentar provoaca anumite probleme precum depresia, anxietatea, vinovatia;
- trebuie sa consume din ce in ce mai multe alimente pentru a reduce emotiile negative sau pentru a creste placerea;
- apar comportamente ca minciuni sau inventarea de scuze pentru a-si sustine dependenta, mancatul in secret;
- pofte foarte frecvente – este dificil sa fie ignorate;
- lipsa de autocontrol privind alimentatia;
- incapacitatea de a opri acest comportament in ciuda anumitor probleme fizice – precum crestere in greutate, acnee, oboseala, probleme dentare etc.
Cauzele dependentei de alimente
Dependenta de mancare se poate dezvolta ca urmare a unor cauze biologice, psihologice sau sociale. Cauzele biologice care pot influenta progresia acestei tulburari de alimentatie pot include dezechilibre hormonale, anomalii ale diferitelor structuri ale creierului, efecte secundare de la utilizarea anumitor medicamente etc.
Factorii psihologici pot include in primul rand depresia, anxietatea, abuzul, istoric de evenimente traumatice, incapacitatea de a gestiona in alt mod anumite situatii negative, stima de sine scazuta, experimentarea unor pierderi etc. Acestia pot influenta folosirea alimentelor ca mecanism de adaptare pentru a ameliora emotiile dureroase – apare practic mancatul pe fond emotional, foame emotionala, nu foame fizica. Oamenii devin dependenti de procesul care are loc – sentimentele bune, linistitoare si placerea care vine odata cu mancarea – mai degraba decat de mancarea in sine. Unele persoane recurg la comportamente alimentare care creeaza dependenta ca o modalitate de a face fata stresului si emotiilor. In caz de dependenta de alimente, persoana consuma alimente pentru confort.
Exista si unele implicatii sociale care pot fi asociate cu dependenta de alimente, inclusiv probleme familiale, izolarea sociala, lipsa sprijinului social, evenimente de viata stresante etc.
Dependenta de alimente inseamna mai mult decat lipsa de vointa
Comportamentul alimentar care genereaza dependenta implica mult mai mult decat o lipsa de vointa, deoarece exista motive biochimice pentru care unii oameni isi pierd controlul asupra consumului alimentar. Acest comportament a fost asociat in mod repetat cu alimentele procesate, in special cu cele cu un continut ridicat de zahar sau grasimi adaugate. Alimentele procesate sunt de obicei concepute pentru a fi foarte gustoase. De asemenea, contin cantitati mari de calorii si provoaca dezechilibre semnificative ale glicemiei. Acestia sunt factori cunoscuti care pot provoca pofta de mancare. Creierul nostru are un centru de recompensa care secreta dopamina si alte substante chimice pentru a ne oferi o stare de bine atunci cand mancam, de exemplu.
Consumul de alimente procesate duce la eliberarea unor cantitati mai mari de substante chimice care dau o stare de bine, in comparatie cu alimentele neprocesate. Acest lucru produce o recompensa mult mai puternica in creier. Creierul cauta apoi mai multa recompensa provocand pofte pentru aceste alimente – ceea ce poate duce la un cerc vicios numit dependenta de alimente.
Dependenta de mancare – riscuri pentru sanatate
Daca nu sunt abordate, comportamentele care creeaza dependenta de alimente pot contribui la probleme de sanatate asociate cu o dieta nesanatoasa, cum ar fi obezitatea, diabetul si bolile de inima. O dependenta de alimente poate fi asociata si cu alte tulburari, cum ar fi tulburarile de alimentatie sau abuzul de substante. Deoarece dependenta de alimente este o problema complexa care poate avea complicatii grave daca este lasata netratata, este important ajutorul de specialitate.
Dependenta alimentara si consumul alimentar exagerat au in primul rand efecte pe termen scurt – disconfort gastric, arsuri la stomac, greata, varsaturi. Insa, efectele majore sunt cele pe termen lung.
Dependenta de alimente poate avea multe efecte fizice negative asupra organismului pe masura ce se consuma un exces de alimente. Aceste efecte fizice pot sa duca la:
- boli cardiovasculare;
- obezitate;
- diabet;
- probleme digestive;
- malnutritie;
- oboseala cronica;
- probleme dentare;
- probleme de somn;
- scaderea dorintei sexuale;
- dureri de cap;
- boli renale;
- boli hepatice;
- osteoporoza etc.
De asemenea, poate avea efecte psihologice, mai ales daca exista o lipsa de sprijin social. Unele dintre efectele psihologice care pot fi experimentate includ:
- stima de sine scazuta;
- depresie;
- anxietate;
- tristete;
- iritabilitate;
- rusine, vinovatie;
- detasare emotionala.
In cele din urma, dependenta de alimente poate avea un impact asupra vietii si relatiilor sociale. Efectele sociale ale dependentei de alimente includ:
- scaderea performantei la locul de munca sau la scoala;
- izolare sociala;
- probleme relationale;
- evitarea anumitor evenimente sociale etc.
Top alimente care dau dependenta
Unele alimente cu un continut ridicat de zahar, grasimi sau sare pot fi mai strans legate de dependenta de alimente. Acestea sunt alimente „foarte gustoase” sau alimente palatabile – alimente bogate in zahar, sare si grasimi, dense caloric, cu gust intens si placut. Exemple de posibile alimente care au risc mai mare de a da dependenta includ:
- chips-uri;
- popcorn;
- cartofi prajiti;
- pizza si alimente tip junk-food;
- ciocolata;
- prajituri;
- inghetata;
- gogosi;
- bauturi dulci;
- paine alba;
- paste etc.
Alimentele pe care de obicei oamenii tind sa le consume in exces pot avea ceva in comun: o combinatie de carbohidrati (cum ar fi cereale rafinate si/sau zahar) si grasimi. Cu toate acestea, orice alimente pe care o persoana le gaseste reconfortante pot duce la consum alimentar crescut si greu de controlat – orice fel de alimente care produc confort. Persoanele cu dependenta de mancare apeleaza adesea la anumite alimente pentru a-si calma „foamea emotionala”.
Solutii pentru dependenta de mancare
In primul rand, tratarea dependentei de mancare incepe cu o constientizare a acestei probleme si intelegerea motivelor pentru care este important sa fie tratata. Poate fi util sa scrieti o lista cu argumente care sa va ajute sa reduceti acest comportament. Acestea pot include pierderea in greutate, reducerea riscurilor pentru anumite boli sau a complicatiilor, cresterea nivelului de energie, imbunatatirea calitatii vietii etc.
In continuare, este important sa identificati alimentele declansatoare, care va provoaca cel mai des pofta alimentara sau dorinta de a manca. De asemenea, identificati acele situatii in care simtiti nevoia de a manca in cantitati crescute sau acele alimente declansatoare. Urmatorul pas este gasirea de alternative alimentare sanatoase.
Retineti ca de cele mai multe ori este dificil sa depasiti aceasta dependenta fara ajutor de specialitate.
Ce implica tratamentul de specialitate?
Tratamentul pentru alimentatia compulsiva ar trebui sa abordeze nevoile emotionale, fizice si psihologice ale persoanei in cauza. Tratamentul se va concentra pe eliminarea obiceiului negativ de supraalimentare. Scopul este de a inlocui obiceiurile alimentare disfunctionale cu unele sanatoase si de a aborda problemele care stau la baza, cum ar fi depresia sau anxietatea.
Tratamentele care pot fi eficiente includ:
- terapia cognitiv-comportamentala – ajuta pacientul sa identifice si sa schimbe tiparele de gandire negative, precum si sa creeze noi mecanisme de adaptare pentru factorii declansatori ai dependentei;
- anumite medicamente – pentru a ameliora simptomele depresiei sau anxietatii care pot sta la baza alimentatiei compulsive;
- terapie centrata pe solutii – pentru a gasi solutii pentru probleme specifice, declansatori si factori de stres;
- terapia traumei – pentru a ajuta persoana sa se impace cu trauma care poate avea legatura cu alimentatia compulsiva;
- consiliere nutritionala si planificare alimentara – pentru o abordare sanatoasa a alegerilor alimentare si a planificarii meselor.
Cum stabilim o relatie sanatoasa cu mancarea?
O relatie sanatoasa cu mancarea inseamna a-i oferi organismului nutrientii de care are nevoie, a manca relaxat, a tine cont de preferinte alimentare, mentinand in acelati timp un echilibru alimentar. De asemenea, inseamna a manca pentru a satisface nevoile nutritionale ale organismului, nu pentru a scapa de anumite emotii – sa evitam mancatul pe fond emotional.
Este importanta inlocuirea alimentelor procesate si bogate in zahar, sare, grasimi si calorii goale cu alternative hranitoare sau mai putin calorice. Nu inseamna ca alimentele cu zahar, sare sau grasimi nu trebuie sa fie consumate deloc – insa, este necesara moderatia. Este bine sa va stabiliti un program de mese – cu 3 mese echilibrate pe zi si eventual 1-2 gustari. Insa, evitati sa mai consumati orice altceva intre mese. La fel de important este sa mancati constient (mindful eating) – alimentatie atenta, care presupune sa te concentrezi pe alimente, pe gustul si textura lor, sa mananci incet, fara surse de distragere.
Referinte:
(1) https://www.apa.org/gradpsych/2011/11/food-addiction
(2) https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/34152831/
(3) https://www.simplypsychology.org/food-addiction-cause.html
(4) https://www.webmd.com/mental-health/eating-disorders/binge-eating-disorder/mental-health-food-addiction
