Entorsele apar cel mai frecvent la nivelul gleznei. Iata care sunt simptomele asociate, care sunt cauzele si factorii de risc, precum si cum pot fi prevenite astfel de probleme.
CUPRINS:
1. Ce este o entorsa?
2. Cum apar entorsele?
3. Metode de diagnostic
4. Metode de tratament
Ce este o entorsa?
O entorsa este o intindere excesiva sau ruptura a ligamentelor – benzile dure de tesut fibros care leaga doua oase impreuna in articulatii. Cele mai frecvente entorse apar la glezne. Entorsele pot sa apara in diferite moduri, in functie de zona afectata. Apar adesea din cauza unor miscari gresite in timpul unei activitati – inclusiv in timpul unor exercitii fizice, in cazul unei cazaturi si aterizari gresite etc. Copiii au zone de tesut mai moale, numite cartilaje de crestere, langa capetele oaselor. Ligamentele din jurul unei articulatii sunt adesea mai puternice decat aceste zone de crestere, astfel incat copiii sunt mai predispusi la fracturi decat la entorse.
Simptomele unei entorse vor varia in functie de gravitatea leziunii, si pot include:
- durere;
- umflatura;
- vanataie;
- capacitate limitata de a misca articulatia afectata.
Intr-o entorsa usoara, ligamentul este intins, dar articulatia ramane stabila si nu este slabita. Intr-o entorsa moderata, ligamentul este partial rupt, iar articulatia devine instabila. In caz de entorsa severa, ligamentele se rup complet sau se separa de os. Acest lucru afecteaza functionarea articulatiei. Desi intensitatea variaza, toate entorsele cauzeaza frecvent dureri, umflaturi, vanatai si inflamatii.
Cum apar entorsele?
Muschii si tendoanele contin celule specializate care regleaza gradul de contractie si intindere. In general, muschii si tendoanele folosesc contractii usoare pentru a rezista la intinderea excesiva. Cu toate acestea, rasucirile rapide sau traumatismele pot aplica o forta mai mare decat poate tolera tesutul, rezultand o ruptura sau extindere a fibrelor. Leziunile tesuturilor moi pot aparea brusc sau se pot agrava treptat. O leziune brusca este adesea legata de un incident specific si se numeste leziune acuta a tesuturilor moi. Asta inseamna ca a avut loc in ultimele 72 de ore. O leziune care a fost prezenta de cel putin 3 luni este deseori denumita leziune cronica a tesuturilor moi.
Desi pot aparea entorse intr-o varietate de moduri, leziunile reale ale ligamentelor sunt de obicei cauzate de cel putin una dintre urmatoarele:
- indoirea, extinderea sau rasucirea unei articulatii dincolo de intervalul normal de miscare – este frecvent intalnita la schiori;
- cresterea brusca a tensiunii pe un ligament pana la punctul in care se rupe – acest tip de leziune poate sa apara in articulatia genunchiului daca va opriti brusc in timp ce alergati;
- lovirea directa a articulatiei sau lovirea unui os din apropierea articulatiei – poate sa apara adesea in sporturile de contact.
Factorii de risc
Factorii care contribuie la aparitia unor entorse includ:
- factori de mediu – suprafetele alunecoase pot creste riscul de accidentari;
- oboseala – in cazul muschilor obositi este mai mare riscul de entorse, pentru ca nu pot sa sustina bine articulatiile;
- lipsa echipamentului adecvat – incaltamintea necorespunzatoare sau uzata si lipsa altor echipamente sportive pot contribui la riscul aparitiei unei entorse.
Riscul este mai mare si in cazul unor activitati sportive sau exercitii fizice, inclusiv alergare sau jogging, dar si in caz de ridicare a unor obiecte grele, suprasolicitare fizica, mersul sau statul intr-o pozitie incomoda, miscare repetata prelungita. Entorsele pot fi date si de lipsa incalzirii inaintea antrenamentelor fizice.
Entorsele la genunchi si la umar sunt frecvente in randul celor care practica fotbal, baschet, gimnastica, schi. Entorsele la incheietura mainii sunt frecvente in schi, fotbal, baschet, box, volei etc.
Metode de diagnostic
In timpul examenului fizic, medicul va verifica daca exista umflaturi si puncte de sensibilitate la nivelul membrului afectat. Localizarea si intensitatea durerii pot ajuta la determinarea severitatii leziunii. Radiografiile pot ajuta la excluderea unei fracturi sau a altor leziuni osoase ca sursa a problemei. Imagistica prin rezonanta magnetica (RMN) poate fi, de asemenea, utilizata pentru a ajuta la diagnosticarea gradului de afectare.
Medicul poate analiza severitatea entorsei in conformitate cu un sistem de notare:
- Grad I (usor) – o leziune usoara provoaca numai rupturi microscopice intr-un ligament;
- Grad II (moderat) – ligamentul ranit este partial rupt si exista o instabilitate articulara usoara pana la moderata;
- Grad III (sever) – ligamentul este fie rupt complet, fie indepartat de locul in care se ataseaza de os si exista o instabilitate articulara semnificativa.
Metode de tratament
Durata de vindecare depinde de multi factori, inclusiv de localizarea si severitatea entorsei, de cat de atent urmeaza pacientul programul de reabilitare si stilul de viata. De exemplu, simptomele unei entorse la incheietura de gradul I se pot ameliora in doar 2 sau 3 zile, in timp ce o entorsa de umar de gradul I poate sa se vindece in aproximativ 2 saptamani. La genunchi, o entorsa de gradul I sau II a unui ligament colateral se va vindeca probabil in decurs de 2 – 4 saptamani, iar o entorse severa (de gradul III) a ligamentului incrucisat anterior poate sa se vindece in 4 -12 luni.
Ce solutii exista?
In primele doua zile, se incepe de obicei cu terapia RICE pentru a ajuta la reducerea umflaturii:
- Repaus sau odihna – evita activitatile solicitante, ca articulatia sa se vindece;
- Gheata – gheata ajuta la reducerea umflaturilor si inflamatiilor, dar NU aplicati niciodata gheata direct pe piele, ci infasurati intr-un prosop si lasati sa actioneze cam 20 minute, apoi faceti pauza 20 de minute in prima etapa – ulterior aplicati gheata aproximativ 20 minute de mai multe ori pe zi;
- Compresie – compresia ajuta la reducerea umflaturii – se poate folosi un bandaj, de exemplu, la recomandarile medicului;
- Elevatie – incercati sa mentineti articulatia afectata ridicata deasupra nivelului inimii – ajuta la reducerea umflaturii.
Medicul poate prescrie si analgezice si uneori e necesara imobilizarea. Dupa primele doua zile, incepeti sa folositi usor zona ranita. Ar trebui sa vedeti o imbunatatire progresiva a capacitatii articulatiei de a sustine greutatea sau capacitatea de a se misca fara durere. Va fi necesara fizioterapia sau kinetoterapia pentru a creste stabilitatea si forta articulatiei. Pentru unele leziuni, cum ar fi un ligament rupt, poate fi luata in considerare interventia chirurgicala.
Atentie!
Cea mai buna modalitate de a preveni entorsele este de a evita accidentele si leziunile. Pentru a preveni entorsele legate de activitati sportive, e important sa va incalziti inainte de antrenament. Evitati cresterea brusca a intensitatii si evitati suprasolicitarea. Cresteti intensitatea treptat. Purtati incaltaminte confortabila, de sustinere, care se potriveste bine cu piciorul si e adecvata pentru sportul practicat. De asemenea, purtati echipamente de protectie adecvate, in functie de activitatea desfasurata – care sa sustina incheieturile.
Referinte:
(1) https://www.mayoclinic.org/diseases-conditions/sprains/symptoms-causes/syc-20377938
(2) https://www.medicinenet.com/sprained_ankle/article.htm
(3) https://www.nhs.uk/conditions/sprains-and-strains/
(4) https://www.healthline.com/health/sprain-vs-strain
