Genunchiul alergatorului – la ce se refera si de ce apare aceasta problema? Afla si cum se manifesta si ce solutii de tratament si prevenire exista.
CUPRINS:
1. Ce este genunchiul alergatorului?
2. Simptome
3. Cauze
4. Diagnostic si tratament
5. Alergarea afecteaza genunchii?
Ce este genunchiul alergatorului?
Genunchiul alergatorului este o afectiune care descrie de obicei durerea in partea din fata a genunchiului si in jurul rotulei. In ciuda numelui, nu afecteaza doar alergatorii. Poate afecta si persoanele care practica sporturi de impact ca fotbal, tenis sau baschet. De asemenea, poate afecta si persoanele cu stil de viata mai sedentar ce efectueaza activitati ce implica flexia prelungita a genunchiuluiu – de exemplu, persoanele care stau mult pe scaun, soferii etc. Cauzele frecvente sunt utilizarea excesiva a articulatiei genunchiului si traumatisme, cum ar fi lovirea rotulei sau caderea pe rotula.
Genunchiul alergatorului se refera in general la una dintre cele doua probleme frecvente cauzate de leziuni repetate ale genunchiului – sindromul benzii iliotibiale (dureri laterale ale genunchiului) si sindromul patelofemoral (dureri in zona anterioara a genunchiului).
Sindromul benzii iliotibiale de obicei provoaca dureri pe partea laterala a genunchiului. Banda iliotibiala este o structura asemanatoare tendonului pe partea laterala a coapsei si a genunchiului. Atunci cand banda iliotibiala devine iritata sau suprautilizata, poate provoca dureri la nivelul genunchiului. Durerea se intensifica la coborare si apare de obicei mai rapid. Sindromul patelofemural de obicei provoaca durere pe partea din fata a genunchiului, in jurul rotulei si sub ea. Sindromul durerii patelofemorale este cea mai comuna forma de genunchiul alergatorului, de obicei simtita in fata, in jurul si sub rotula. Genunchiul alergatorului sub aceasta forma tinde sa produca simptome la urcare, dar aceasta durere creste de obicei relativ lent.
Simptome
Simptomul distinctiv este o durere constanta care apare de obicei pe partea din fata a genunchiului. Durerea poate fi la unul sau la ambii genunchi. De multe ori se agraveaza odata cu activitatea. Durerea este agravata de ghemuire, alergare (in special la vale), coborarea scarilor si statul prelungit.
Simptomele suplimentare includ:
- dureri in timpul activitatii fizice;
- durere la indoirea genunchiului, cum ar fi cand urci scarile, sari sau te ghemuiesti;
- durere dupa ce ai stat mai mult timp cu genunchiul indoit;
- sunete de crapaturi si pocnituri in genunchi atunci cand urci scarile sau dupa ce ai stat mai mult timp jos.
NU se caracterizeaza prin blocarea articulatiei genunchiului. De asemenea, cauza este de obicei o alta problema daca va confruntati si cu:
- instabilitatea genunchiului;
- umflare;
- debutul brusc al simptomelor;
- durerea pulsatila in partea din spate a genunchiului;
- furnicaturi sau amorteala.
Cauze
In esenta, orice exercitiu care implica indoirea repetata si flexia genunchiului poate duce la leziuni si iritatii. Durerile pot fi asociate, de asemenea, tehnicii necorespunzatoare de antrenament, echipamentului sportiv nepotrivit etc. Genunchiul alergatorului ar putea fi, de asemenea, cauzat de anumite probleme ale rotulei. Rotula este impinsa intr-o parte atunci cand genunchiul este indoit, ducand la presiune si iritand tesutul moale. Problemele cu rotula pot fi date de picior plat, probleme de aliniere a sodurilor si gleznelor, slabiciune musculara sau dezechilibre.
Diagnostic si tratament
Cum este diagnosticat genunchiul alergatorului?
Un medic poate diagnostica de obicei sindromul prin efectuarea unui examen fizic. Se vor adresa intrebari privind simptomele si cand sunt mai intense. Se va palpa rotula pentru a observa eventuale semne de instabilitate. Uneori sunt necesare si proceduri imagistice.
Optiuni de tratament
Tratament la domiciliu
De obicei, persoanele cu sindrom patelofemoral pot face schimbari in regimul de antrenament si ingrijirea la domiciliu pentru a reduce simptomele. Afectiunea poate fi mai greu de tratat la adultii in varsta si la persoanele care sufera de dureri la ambii genunchi. Deoarece sindromul patelofemoral rezulta adesea din suprautilizare si supraactivitate, odihna articulatiei afectate poate ajuta adesea la tratarea problemei de baza. Pot fi utile, sub indrumarile unui medic sau kinetoterapeut, exercitiile de stretching sau folosirea de role de spuma, precum si aplicarea de benzi kinesiologice.
Iata alte cateva sfaturi:
- metoda RICE (odihna, gheata, compresie si ridicare);
- pot ajuta medicamentele antiinflamatoare nesteroidiene, ca ibuprofen sau naproxen;
- purtati insertii speciale pentru pantofi, cunoscute sub numele de orteze, pentru a sustine si stabiliza piciorul si glezna;
- masajul sportiv poate fi, de asemenea, de ajutor.
Gheata este cel mai sigur „medicament” antiinflamator, dar e nevoie de respectarea unor masuri. Se recomanda aplicarea de gheata timp de 10 -20 de minute dupa activitate. NU puneti gheata direct pe piele.
E necesara odihna!
Initial, activitatea genunchiului ar trebui redusa, cel putin pana la un anumit nivel, pentru ca exista teoria ca durerea patelofemorala este un sindrom de suprasolicitare. Mersul periodic poate ajuta, dar evitati alergarea. Alte antrenamente pot fi efectuate, cat timp nu pun presiune mare pe genunchi.
Antrenamente
Pot fi utile antrenamentele de forta pentru sold si cvadriceps, exercitii pentru intarirea si echilibrul general al piciorului, intinderea cvadricepsului si a gambei. Poate fi utila si analiza mersului la un cabinet de kinetoterapie dotat cu banda de alergare si sistem pentru detectarea si corectarea anomaliilor mersului. Este cel mai frecvent recomandata intarirea cvadricepsului, deoarece muschii acestia joaca un rol semnificativ in miscarea rotulei.
Tratamente medicale
Daca problema la genunchi nu raspunde la tratamentele fara prescriptie medicala si la domiciliu, medicul poate recomanda interventii chirurgicale. Exemple de interventii chirurgicale pentru sindromul patelofemoral includ:
- artroscopie – aceasta procedura implica introducerea unei mici camere in articulatie pentru a indeparta cartilajul deteriorat si se pot elibera tendoanele prea stranse;
- transferul tuberculului tibial – presupune realinierea rotulei.
Cel mai adesea, aceste tratamente nu sunt necesare. Cu toate acestea, daca durerea se agraveaza in timp si nu se reduce, consultati medicul pentru a discuta si aceste optiuni.
Pot alerga daca sufar de genunchiul alergatorului?
E bine sa ii oferi o pauza genunchiului pentru a se putea vindeca, sau macar sa reduci durata si intensitatea alergarii. Exercitiul poate sa declanseze durerea, asa ca este nevoie de o perioada de odihna. Puteti continua cu anumite exercitii cu impact redus, precum ciclismul sau inotul.
Provoaca daune permanente?
In rare cazuri, genunchiul alergatorului poate sa provoace daune permanente la nivelul cartilajului. Acest lucru se intampla numai daca problema este lasata netratata si daca genunchiul nu este lasat sa se vindece.
Alergarea afecteaza genunchii?
Alergarea este un sport cu impact ridicat care pune multa presiune la nivelul articulatiilor, astfel incat multi cred ca riscul de ranire si chiar de artrita ar trebui sa fie mare. Insa, in realitate alergarea incorecta este ceea ce va afecteaza genunchii, nu alergarea in sine. Alergarea NU afecteaza genunchii, daca e facuta corect. Conform studiilor si contrar credintelor populare, alergarea nu creste riscul de aparitie a osteoartritei. Jogging-ul sau alergarea in sine nu provoaca artrita. Daca aveti deja artrita, alergarea o poate agrava. Faptul ca exista incidenta atat de mare de probleme la genunchi in randul alergatorilor poate fi explicat prin faptul ca accidentarile apar din cauza greselilor la alergare.
Exista un numar tot mai mare de cercetari care sugereaza ca leziunile la genunchi sunt adesea cauzate de slabiciune sau instabilitate in alte parti ale corpului, in special soldurile.
Exista multi alti factori care influenteaza modul in care alergarea poate afecta genunchii, cum ar fi greutatea, structura corpului, alegerea incaltamintei si tehnica. Obezitatea joaca un rol in osteoartrita genunchilor. Cand puneti prea multa forta pe cartilaj, presiunea pe genunchi este mai mare. Acesta este motivul pentru care persoanele obeze sunt mai predispuse la osteoartrita.
Sfaturi
Alergarea regulata poate reduce riscul de boli pe termen lung, cum ar fi bolile de inima, diabetul de tip 2 si accidentul vascular cerebral. De asemenea, poate imbunatati starea de spirit si va poate ajuta sa va mentineti la o greutate sanatoasa. Daca nu ati fost activ pentru o vreme, se recomanda sa incepeti cu antrenamente usoare. Alergarea necesita un minimum de echipament, dar o pereche buna de incaltaminte sport de alergare care se potriveste foarte bine pe picior – pentru stabilitate, sustinere si confort. Evitati sa folositi incaltaminte uzata. Structura pantofului slabeste in timp, in special in caz de utilizarea regulata.
- Planificati bine ruta de alergare.
- Incepeti fiecare alergare cu o incalzire usoara de cel putin 5 minute. Aceasta poate include mersul rapid, mersul pe loc, intinderi pentru genunchi, trepte laterale si urcarea scarilor.
- Incepeti cu mers usor si apoi treceti treptat la alergare. Puteti sa incercati sa alternati intre alergare si mers pe jos in timpul sesiunii.
- Hidratarea este foarte importanta.
- Acordati atentie semnalelor corpului si evitati suprasolicitarea.
Referinte:
(1) https://www.webmd.com/pain-management/knee-pain/runners-knee#1
(2) https://www.healthline.com/health/runners-knee
(3) https://www.painscience.com/articles/diagnose-runners-knee.php
(4) https://www.healthline.com/health/patellofemoral-syndrome
