Laxitatea articulara inseamna capacitatea unei articulatii de a ajunge in anumite pozitii si de a face anumite miscari care depasesc limitele normale din punct de vedere fiziologic.
CUPRINS:
1. Ce este laxitatea articulara?
2. Cauze frecvente ale laxitatii articulare
3. Diagnosticarea hipermobilitatii articulare
4. Ce solutii exista?
Ce este laxitatea articulara?
Daca aveti laxitate articulara, asta inseamna ca puteti extinde articulatiile usor si fara durere peste intervalul normal de miscare. Numita si hipermobilitate articulara, apare atunci cand tesuturile care mentin o articulatie impreuna, in principal ligamentele si capsula articulara, sunt prea libere. Adesea, muschii slabiti din jurul articulatiei contribuie, de asemenea, la hipermobilitate.
Articulatiile cel mai frecvent afectate sunt:
- genunchii;
- umerii;
- coatele;
- incheieturile mainilor;
- degetele.
Hipermobilitatea este o afectiune frecventa, mai ales la copii, deoarece tesuturile lor conjunctive nu sunt complet dezvoltate. Multe persoane cu hipermobilitate articulara au putine (sau deloc) probleme legate de gama crescuta de miscare. Nu inseamna neaparat ca vei avea dureri sau dificultati de miscare. Daca apar simptome, este posibil sa fie vorba de sindromul de hipermobilitate articulara. Hipermobilitatea in sine nu este o afectiune medicala.
S-ar putea sa fie chiar un avantaj in sport, in dans sau pentru a canta la diferite instrumente muzicale. Cu toate acestea, unele persoane cu articulatii hipermobile pot prezenta simptome precum dureri articulare sau musculare si pot constata ca articulatiile lor sunt predispuse la leziuni. Daca aveti simptome, este posibil sa fie vorba de sindromul de hipermobilitate articulara.
Sindromul de hipermobilitate articulara
Daca in caz de hipermobilitate articulara apar si o serie de simptome, vorbim de sindrom de hipermobilitate articulara. Simptomele pot include durere si rigiditate la nivelul articulatiilor si muschilor, articulatii care ies din pozitia corecta cu usurinta, oboseala, leziuni recurente – cum ar fi entorse etc.
Ce simptome pot sa apara?
Desi hipermobilitatea in sine nu este o afectiune medicala, este posibil ca unele persoane cu articulatii hipermobile sa aiba dureri uneori, la anumite miscari. Copiii sau adultii cu hipermobilitate pot avea adesea dureri articulare. Durerea este mai frecventa in picioare – muschii gambei sau ai coapsei. Cel mai adesea implica articulatiile mari, cum ar fi genunchii sau coatele, dar poate implica orice articulatie. Unele persoane prezinta, de asemenea, umflaturi usoare la nivelul articulatiilor afectate, in special noaptea sau dupa exercitii fizice.
Simptomele pot include si incordarea musculara (in special dupa o munca fizica grea sau exercitii fizice). Muschii trebuie sa lucreze mai mult daca articulatiile sunt foarte flexibile si acest lucru poate duce la oboseala musculara. De fapt, se dezvolta o leziune „excesiva” la nivelul muschilor din jurul articulatiei (desi durerea poate parea ca provine din articulatie). Poate aparea si rigiditate articulara. Daca o articulatie se simte rigida sau tensionata, poate fi cauzata de acumularea fluidului in interiorul articulatiei.
Cauze frecvente ale laxitatii articulare
Cel mai frecvent, articulatiile hipermobile apar fara probleme medicale de baza. Hipermobilitatea articulara este adesea ereditara (se transmite in familie). Una dintre principalele cauze este considerata a fi data de o serie de modificari determinate genetic in structura colagenului. Alte cauze pot tine de forma capetelor oaselor, tonusul muscular si simtul miscarilor articulare (proprioceptie).
Structura colagenului
Colagenul este un tip de proteina care se gaseste in tot corpul – de exemplu, in piele si ligamente. Ligamentele sunt benzi dure de tesut conjunctiv (fibre care sustin alte tesuturi si organe din corpul vostru) care leaga doua oase impreuna la o articulatie. Ele intaresc articulatia si limiteaza miscarea acesteia in anumite directii. Daca structura colagenului este modificata, este posibil sa nu fie la fel de puternica, iar tesuturile care contin colagen vor fi fragile. Acest lucru poate duce la ligamente slabite sau usor de intins. Schimbarile in structura colagenului pot fi cauzate de modificari ale genelor.
Forma capetelor oaselor
Forma oaselor determina cat de mult va puteti misca membrele. De exemplu, membrele vor fi mai flexibile daca zona sau capatul in care se deplaseaza osul, cum ar fi a umarului sau soldului, este superficiala.
Tonusul muscular
Copiii cu hipermobilitate articulara pot avea un grad de hipotonie (tonus muscular scazut), ceea ce face ca muschii sa fie slabi si ar putea insemna ca persoana in cauza este capabila sa-si indoaie articulatiile mai mult decat de obicei.
Simtul miscarii articulare
In mod normal, ar trebui sa putem simti pozitia si miscarea articulatiilor. Termenul medical pentru acest lucru este „proprioceptie”. Cu toate acestea, unii oameni cu hipermobilitate articulara au un sentiment anormal de miscare articulara si nu simt cand o articulatie este suprasolicitata, oferindu-le o gama mai larga de miscare.
Factori de risc
Unii oameni sunt mai predispusi decat altii sa aiba articulatii hipermobile. Principalii factori care joaca un rol sunt:
- genetica;
- genul – femeile sunt mai predispuse decat barbatii la articulatii hipermobile;
- varsta – fibrele de colagen din ligamente tind sa se lege mai mult odata cu varsta, motiv pentru care multi dintre noi devin mai rigizi odata cu inaintarea in varsta;
- exercitiile fizice – laxitatea articulara poate fi uneori dezvoltata, de exemplu de sportivi, prin exercitiile de antrenament pe care le fac;
- anumite probleme – multe persoane cu sindrom Down sunt hipermobile, iar laxitatea articulara este, de asemenea, o caracteristica a unor afectiuni mostenite mai rare, inclusiv sindromul Marfan si unele tipuri de sindrom Ehlers-Danlos.
Afectiuni legate de hipermobilitatea articulara
Intr-un numar mic de cazuri, hipermobilitatea articulara este asociata cu o afectiune de baza mai grava. Acestea sunt adesea boli mostenite. Unele afectiuni care pot provoca hipermobilitate articulara sunt :
Sindromul Ehlers-Danlos
Sindromul Ehlers-Danlos (EDS) este numele unui grup de afectiuni mai putin frecvente care vizeaza tesuturile conjunctive. Exista patru tipuri principale de EDS, dintre care majoritatea pot afecta articulatiile intr-un fel.
Sindromul Marfan
La fel ca EDS, sindromul Marfan afecteaza tesuturile conjunctive ale corpului. Poate provoca articulatii hipermobile in plus fata de o serie de caracteristici tipice, cum ar fi membrele si degetele anormal de lungi si subtiri. De asemenea, poate provoca probleme potential grave care afecteaza inima si ochii.
Osteogenesis imperfecta
Este o afectiune rara ce provoaca oase fragile. Unele forme ale afectiunii pot provoca, de asemenea, hipermobilitate articulara, impreuna cu o serie de alte probleme.
Diagnosticarea hipermobilitatii articulare
Daca medicul crede ca este posibil sa aveti hipermobilitate articulara, se foloseste adesea scorul Beighton ca un test rapid pentru a evalua gama de miscare in unele articulatii. Medicul poate efectua, de asemenea, teste de sange si radiografii pentru a exclude alte boli asociate cu dureri articulare, cum ar fi artrita reumatoida. Daca aveti si alte simptome in plus fata de articulatiile hipermobile, medicul poate efectua o evaluare suplimentara a starii utilizand criteriile Brighton, pentru a vedea daca aveti sindromul de hipermobilitate articulara.
Scorul Beighton
Scorul Beighton consta dintr-o serie de cinci teste, ale caror rezultate pot insuma in total 9 puncte. Scorul este elaborat dupa cum urmeaza:
- 1 punct daca poti aseza palmele pe pamant in timp ce stai cu picioarele drepte;
- cate 1 punct pentru fiecare cot care se indoaie inapoi;
- cate 1 punct pentru fiecare genunchi care se indoaie inapoi;
- 1 punct pentru fiecare deget mare care atinge antebratul cand este indoit inapoi;
- 1 punct pentru fiecare deget mic ce se indoaie inapoi peste 90 de grade.
Daca scorul Beighton este de 4 sau mai mult, este posibil sa aveti hipermobilitate articulara.
Criteriile Brighton iau in considerare scorul Beighton, dar si alte simptome, cum ar fi durerile articulare si luxatii, precum si cat timp le-ati avut. Exista criterii majore si minore Brighton.
Criteriile majore Brighton sunt:
- un scor Beighton de 4 sau mai mult – fie acum, fie in trecut;
- dureri articulare mai mult de 3 luni in 4 sau mai multe articulatii.
Criteriile minore Brighton sunt:
- scor Beighton de la 1 la 3 sau avand un scor Beighton de la 0 la 3 daca aveti peste 50 de ani;
- dureri articulare mai mult de 3 luni in pana la 3 articulatii, dureri de spate mai mult de 3 luni sau spondiloza sau spondilolisteza;
- luxatie sau dislocare partiala a mai multor articulatii sau a aceleiasi articulatii de mai multe ori;
- aveti 3 sau mai multe leziuni ale tesuturilor moi – cum ar fi tenosinovita (inflamatia stratului protector care inconjoara un tendon) sau bursita (inflamatia unui sac plin de lichid intr-o articulatie);
- caracteristici fizice pentru sindromul Marfan;
- pielea anormala – cum ar fi pielea subtire si intinsa;
- simptome oculare – cum ar fi pleoapele cazute sau miopia;
- vene umflate si marite (vene varicoase), o hernie sau – la femei – prolaps de organe pelvine.
Ce solutii exista?
De obicei, persoanele cu articulatii hipermobile nu au alte simptome, deci nu au nevoie de tratament. Cu toate acestea, ar trebui sa consultati un medic daca aveti:
- durere in articulatia libera in timpul sau dupa miscare;
- modificari bruste ale aspectului articulatiei;
- modificari ale mobilitatii, in special la nivelul articulatiilor;
- modificari ale functionarii mainilor si picioarelor.
Daca aveti sindrom de hipermobilitate articulara, tratamentul se va concentra pe ameliorarea durerii si intarirea articulatiei. Medicul va poate sugera sa utilizati analgezice eliberate pe baza de prescriptie medicala sau fara prescriptie medicala, creme sau spray-uri pentru durerile articulare. De asemenea, poate recomanda anumite exercitii sau kinetoterapie.
Sfaturi pentru ameliorarea simptomelor
- adoptati un stil de viata sanatos – inclusiv o dieta sanatoasa si mentinerea la o greutate sanatoasa – va ajuta la imbunatatirea rezistentei articulatiilor si la reducerea tensiunii asupra acestora;
- program sanatos de somn – cum ar fi stabilirea orelor fixe pentru culcare si trezire, tehnici de relaxare inainte de culcare si mentinerea unui mediu de somn confortabil;
- mentineti un stil de viata activ – pentru a reduce tensiunea asupra articulatiilor;
- purtati incaltaminte confortabila si de sustinere pentru a sustine gleznele etc.
Fizioterapie
Fizioterapia poate ajuta persoanele cu articulatii hipermobile in mai multe moduri. De exemplu:
- poate reduce durerea;
- poate imbunatati forta musculara;
- poate imbunatati postura;
- poate imbunatati proprioceptia;
- poate corecta miscarea articulatiilor individuale.
Cand sunt necesare medicamente?
Medicatia poate fi utilizata pentru a gestiona durerea asociata cu sindromul de hipermobilitate articulara. Analgezicele, cum ar fi paracetamolul, pot ajuta uneori. Medicul va poate prescrie si medicamente mai puternice in unele cazuri. Alternativ, medicamentele antiinflamatoare nesteroidiene, cum ar fi ibuprofenul, pot ajuta in unele cazuri. Pot fi folosite si medicamente sub forma de unguent, gel sau spray.
Referinte:
(1) https://www.healthline.com/health/hypermobile-joints#outlook
(2) https://www.webmd.com/children/benign-hypermobility-joint-syndrome
(3) https://www.hypermobility.org/what-are-hypermobility-syndromes
(4) https://www.medicinenet.com/hypermobility_syndrome/article.htm
(5) https://www.versusarthritis.org/about-arthritis/conditions/joint-hypermobility/
