Sindromul de intestin iritabil poate cauza numeroase simptome neplacute. Iata care sunt acestea, care sunt cauzele si cateva recomandari pentru a gestiona aceasta problema.
CUPRINS:
1. Ce este sindromul de intestin iritabil?
2. Alimentatia pentru colon iritabil
3. Ameliorarea stresului pentru a reduce simptomele
4. Stil de viata activ pentru colon iritabil
Ce este sindromul de intestin iritabil?
Sindromul de intestin iritabil este o tulburare gastro-intestinala functionala. Simptomele includ dureri abdominale, crampe, balonare, constipatie si / sau diaree. Severitatea simptomelor variaza. Sindromul de intestin iritabil se mai numeste sindrom de colon iritabil sau pur si simplu colon iritabil.
In caz de sindrom de intestin iritabil, muschii din colon care deplaseaza mancarea digerata sunt foarte sensibili la anumiti stimuli sau factori declansatori. Difera de bolile inflamatorii intestinale, ce includ boala Crohn si colita ulcerativa.
Sindromul de colon iritabil se clasifica pe baza problemelor intestinale:
- sindrom de intestin iritabil cu constipatie;
- sindrom de intestin iritabil cu diaree;
- sindrom de intestin iritabil mixt.
Cum se manifesta?
Simptomele sindromului de colon iritabil cuprind o gama larga de probleme intestinale neplacute, inclusiv diaree, constipatie, durere abdominala, gaze si balonare. Durerile abdominale sunt sub forma de spasme, crampe, disconfort general la nivelul stomacului. Aceasta durere poate fi usoara, moderata sau severa. Durerile se pot reduce uneori dupa eliminarea scaunului sau se pot agrava dupa consumul de alimente sau in conditii de stres.
Adesea apar episoade de diaree si/sau constipatie, insotite de crampe. In plus fata de problemele legate de durerea abdominala si miscarile intestinale, simptomele pot include, de asemenea, indigestie, precum si diverse senzatii care implica intestinele. In consecinta, alte simptome primare includ:
- senzatia ca intestinul nu s-a golit complet dupa o miscare intestinala (evacuare incompleta);
- mucus in scaun;
- flatulenta si gaze abdominale;
- balonare;
- eructatii;
- senzatie de nod in gat;
- arsuri la stomac si reflux;
- indigestie;
- lipsa apetitului;
- greata.
In plus, pot aparea si probleme de somn, ameteli, oboseala. Sindromul de colon iritabil nu creste riscul de cancer si nici nu afecteaza intestinele. Cu toate acestea, episoadele repetate de diaree si constipatie pot creste riscul de hemoroizi. In plus, exista un risc mai mare de deshidratare, mai ales daca aveti diaree cronica si nu consumati suficienta apa. Exista, de asemenea, preocupari nutritionale legate de restrictiile alimentare asociate cu gestionarea bolii.
Atentie!
Toata lumea se confrunta cu crize ocazionale de diaree si constipatie. Cu toate acestea, daca va confruntati cu episoade repetate de dureri abdominale si obiceiurile intestinale s-au schimbat mult in ultimele 3 luni, ar trebui sa mergeti la medic pentru un control. In plus, exista simptome care NU sunt tipice pentru colonul iritabil si necesita investigatii amanuntite – aceste simptome includ febra, sange in scaun, pierdere inexplicabila in greutate, varsaturi intense, anemie.
Care sunt cauzele?
Cauza exacta a sindromului de colon iritabil nu este complet inteleasa. Cu toate acestea, exista dovezi care arata ca modificarile bacteriilor intestinale (dezechilibrul florei intestinale) si inflamatia pot juca un rol in dezvoltarea acestei probleme. Uneori se dezvolta dupa o criza severa de diaree sau episoade infectioase, dar in multe cazuri nu exista niciun incident specific. Cauzele pot fi unele interactiuni intre problemele de motilitate intestinala (contractii prea rapide sau prea lente), inflamatia si modul in care creierul si intestinul „comunica”.
Alti factori care pot provoca sau declansa simptomele includ stresul emotional, hormonii legati de ciclul menstrual, fumatul si alimentatia. Sindromul de colon iritabil este, de asemenea, mai frecvent la persoanele care sufera de anxietate, depresie si alte probleme de sanatate mentala. Cercetarile initiale sugereaza ca exista si o componenta genetica, deoarece acesta tinde sa se intalneasca la mai multi membri ai familiei.
Factorii de risc sau factorii declansatori ai simptomelor includ si infectii (ca gastroenterita), intolerante alimentare, alimentatia cu continut redus de fibre, alimentele picante sau bogate in zahar, produse cu gluten sau lactoza, leguminoase, bauturi carbogazoase etc.
Cum se stabileste diagnosticul?
Diagnosticul de colon iritabil se stabileste adesea prin excluderea altor probleme. Sindromul de colon iritabil este o afectiune cronica ce provoaca dureri abdominale si scaune anormale – simptome care sunt in concordanta cu multe alte probleme gastro-intestinale. Poate fi util sa pastrati un jurnal alimentar in care sa notati alimentele consumate si date despre simptome – ce mancati si cum reactioneaza corpul la acele alimente. Notati orice alte simptome pe care le aveti, cum ar fi balonarea, flatulenta si refluxul. Chiar si simptome precum oboseala, durerile de cap, palpitatiile trebuiet notate, mai ales daca le experimentati in mod constant impreuna cu simptomele de colon iritabil mai evidente.
Medicul va efectua un examen fizic, analize de sange, analize de urina, analiza scaunului si produceri imagistice.
Deoarece sindromul de intestin iritabil este considerat o tulburare functionala, prin faptul ca nu exista un proces vizibil al bolii, medicii folosesc adesea criteriile Rome IV („Roma 4”) pentru a diagnostica boala. Conform acestor criterii, sindromul este diagnosticat daca simptomele au fost prezente cel putin o zi pe saptamana in ultimele 3 luni si au inceput acum 6 sau mai multe luni. Simptomele trebuie sa includa dureri abdominale recurente si doua sau mai multe dintre urmatoarele:
- durerea este legata in timp de miscarea intestinala;
- debutul durerii este legat de o modificare a frecventei scaunului;
- debutul durerii este legat de o modificare a aspectului scaunului.
Analizele de sange se fac pentru a exlude boala celiaca, de obicei, dar si pentru alergii sau intolerante. Testarea scaunul se face pentru a exclude anumite probleme inflamatorii, paraziti etc. Procedurile suplimentare includ colonoscopia, sigmoidoscopia, endoscopia etc.
Ce solutii exista?
Tratamentul pentru sindromul intestinului iritabil necesita o abordare personalizata. Poate include medicamente, modificari ale stilului de viata si chiar psihoterapie. Recomandarile standard de prima linie includ respectarea unui model regulat de masa, reducand in acelasi timp consumul de fibre insolubile, alcool, cofeina, alimente picante si grasimi. De asemenea, sunt necesare exercitii fizice regulate si evitarea deshidratarii. In cazul in care aceste interventii nu sunt de ajutor, atunci masurile secundare – si anume implementarea unei diete cu continut scazut de elemente FODMAP sau fara gluten – ar trebui luate in considerare sub indrumarea unui medic sau dietetician.
Daca simptomele continua in ciuda schimbarii obiceiurilor, discutati cu medicul pentru recomandari de medicamente – antispastice, medicamente pentru constipatie sau diaree, medicamente anti anxietate etc. De asemenea, se pot recomanda suplimente pentru a evita deficientele sau probiotice si prebiotice.
Alimentatia pentru colon iritabil
Mesele mari si grele pot stimula contractiile intestinului. Ca atare, schimbarea obiceiurilor alimentare este una dintre cele mai comune modalitati de a gestiona aceasta problema. Un jurnal alimentar va poate ajuta sa monitorizati ceea ce mancati si cum va simtiti dupa acele mese. Alimentele care declanseaza de obicei simptomele sunt:
- alimente grase;
- legume ce cauzeaza balonare;
- bauturi carbogazoase;
- indulcitori artificiali;
- cofeina;
- alcool.
Importanta unui plan alimentar bine echilibrat
Retineti, totusi, ca factorii ce afecteaza simptomele sunt oarecum imprevizibili. Stresul si modificarile hormonale contribuie, de asemenea, la simptome. Din aceasta cauza, un aliment care este slab tolerat intr-o anumita situatie poate fi consumat fara consecinte in alt moment, de exemplu. E bine sa apelati la un nutritionist dietetician pentru a va ajuta sa identificati anumite alimente problematice si sa va asigurati ca dieta este echilibrata, in ciuda faptului ca exista restrictii.
In plus fata de modificarile de mai sus, puteti lua in considerare si o dieta de eliminare pentru a exclude intoleranta la lactoza sau malabsorbtia. Deoarece aportul de cofeina stimuleaza motilitatea intestinului, este adesea recomandata reducerea aportului de cofeina.
E important sa consumati multe fibre – dar sa le introduceti treptat in dieta, pentru a-i permite corpului sa se adapteze. Exista, de asemenea, unele dovezi ca fibrele solubile sunt mai bine tolerate de persoanele care au colon iritabil. Mai multe studii au demonstrat ca glutenul poate contribui la simptome in colonul iritabil, chiar si la pacientii fara boala celiaca (sensibilitate la gluten non-celiaca).
Dieta Low-FODMAP pentru colon iritabil
FODMAP inseamna oligo-, di-, monozaharide si polioli fermentabili. Acesti carbohidrati pot fi problematici pentru persoanele cu sindrom de intestin iritabil, deoarece agraveaza simptomele. Dieta implica eliminarea acestor elemente din dieta pentru o perioada de 6-8 saptamani si apoi reintroducerea lor treptata pentru a evalua toleranta.
Atentie! O dieta cu continut scazut de FODMAP este destul de restrictiva, urmarea ei pe termen lung poate fi dificila si poate influenta negativ microbiomul intestinal. Astfel, pacientii care incearca sa reduca aportul de FODMAP ar trebui sa discute cu un dietetician.
Elementele FODMAP se gasesc in principal in grau, ceapa, usturoi, varza, anumite fructe, leguminoase, lactate etc. O dieta cu continut scazut de FODMAP este conceputa in doua etape, ca parte a unei diete de eliminare:
- Faza 1: Alimentele bogate in FODMAP sunt reduse pentru o perioada scurta de timp – cateva saptamani;
- Etapa 2: Alimentele sunt reintroduse in dieta, cate un tip FODMAP la un moment dat, pentru a evalua toleranta fata de fiecare.
Se recomanda ca acest lucru sa se faca sub indrumarea unui dietetician. Cercetarile efectuate la Universitatea Monash au aratat ca aproximativ 75% dintre persoanele cu intestin iritabil care au incercat o dieta cu continut scazut de elemente FODMAP au observat o ameliorare semnificativa a simptomelor.
Dieta fara gluten
Multe persoane cu intestin iritabil pot avea beneficii de pe urma unei diete fara gluten. Glutenul este o proteina care se gaseste in alimente ca grau, secara si orz. Daca o dieta cu continut scazut de FODMAP nu ofera beneficii, se poate incerca o dieta fara gluten pentru a vedea daca simptomele se imbunatatesc. Daca da, aportul de gluten poate fi crescut pentru a vedea cat de mult puteti tolera in mod rezonabil. Inainte de a incepe o dieta fara gluten, este important sa faceti teste pentru boala celiaca.
Ce este o dieta de eliminare?
O dieta de eliminare este aceea in care o persoana elimina din dieta anumite alimente sau grupuri de alimente pentru o perioada de timp pentru a vedea daca acest lucru le imbunatateste simptomele. Faceti o lista a alimentelor care pot contribui la simptome. Daca nu sunteti sigur ce alimente cauzeaza simptome, urmariti-le folosind tehnica jurnalului alimentar sau eliminati mai intai declansatorii obisnuiti, cum ar fi cofeina. Alegeti un aliment sau grup de alimente pe lista si scoateti-l din dieta timp de cateva saptamani. Daca nu exista nicio imbunatatire a simptomelor, reintroduceti treptat si incercati cu un alt aliment.
Este important sa faceti asta sub supravegherea unui medic sau dietetician. Eliminarea alimentelor din dieta poate afecta aportul de nutrienti.
Alte sfaturi:
- nu sariti peste mese;
- mancati la aceleasi ore in fiecare zi – program de masa;
- mancati incet;
- alegeti moduri de gatit sanatoase – la cuptor, fiert, la aburi etc. si evitati prajirea;
- gatirea la aburi a legumelor le face mai usor de digerat, de obicei;
- poate fi util sa decojiti anumite legume si fructe pentru a le face mai digerabile etc.
De cele mai multe ori, va fi necesara o abordare individualizata pentru a obtine un plan alimentar eficient si durabil, ideal sub supravegherea unui medic. Preocuparea cea mai mare este impactul pe termen lung al dietelor asupra sanatatii. Dincolo de riscul de deficiente nutritionale, exista ingrijorati si ca dietele restrictive pot duce la alimentatia dezordonata.
Ameliorarea stresului pentru a reduce simptomele
Stresul duce la eliberarea multor hormoni, inclusiv factorul de eliberare a corticotropinei (CRF). Acest hormon este legat de bacteriile sanatoase din intestin, care mentin functia sa. Stresul cronic poate provoca dezechilibrul bacteriilor intestinale, o afectiune cunoscuta sub numele de disbioza. Disbioza indusa de stres poate juca un rol cheie la o persoana care dezvolta colon iritabil. Se estimeaza si ca 40 – 60% dintre persoanele cu intestin iritabil au o tulburare mentala, cum ar fi anxietatea sau depresia.
Stresul poate avea urmatoarele efecte asupra sindromului de intestin iritabil:
- reduce fluxul sangvin intestinal;
- creste permeabilitatea intestinala;
- activeaza sistemul imunitar etc.
Sindromul de colon iritabil poate interfera si cu capacitatea de a va bucura de mese de familie si de intalniri cu prietenii. Acest lucru poate duce la sentimente de vinovatie si auto-blamare, precum si stres.
Puteti apela la tehnici de relaxare, inclusiv tehnici de respiratie sau meditatie, activitati precum Tai Chi sau yoga, dar si terapie cognitiv comportamentala.
➤ Citeste si despre mancatul pe fond emotional.
Stil de viata activ pentru colon iritabil
Exercitiile fizice pot avea beneficii cand vine vorba de sindromul de colon iritabil. Sportul poate ameliora simptome precum constipatie si balonare. In al doilea rand, exercitiul fizic reduce stresul, iar gestionarea stresului este esentiala pentru persoanele cu intestin iritabil.
Exercitiul fizic nu este de obicei un factor declansator. De fapt, datele arata ca activitatea de intensitate usoara pana la moderata poate ajuta la ameliorarea simptomelor. Sportul poate ameliora stresul, ne ajuta sa dormim mai bine, poate ajuta la eliberarea gazelor abdominale, reducerea balonarii, a durerii si a disconfortului. De asemenea, poate favoriza miscarile intestinale. Exemple de exercitii utile includ mersul pe jos, alerarea usoara, ciclism, aerobic, inot, antrenamente cu greutatea propriului corp, pilates, yoga etc.
Referinte:
(1) https://www.nhs.uk/conditions/irritable-bowel-syndrome-ibs/diet-lifestyle-and-medicines/
(2) https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC4562783/
(3) https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC3240791/
(4) https://www.mayoclinic.org/diseases-conditions/irritable-bowel-syndrome/symptoms-causes/syc-20360016
(5) https://www.healthline.com/health/irritable-bowel-syndrome
(6) https://www.hopkinsmedicine.org/health/wellness-and-prevention/fodmap-diet-what-you-need-to-know
Surse foto: Pixabay, Pexels
