Vertij – iata ce inseamna vertij, cum se manifesta, care sunt cele mai frecvente cauze si probleme legate de sindromul vertiginos, precum si optiunile de tratament.
CUPRINS:
1. Ce este vertijul?
2. Cum se manifesta?
3. Cauze
4. Metode de diagnostic
5. Tratament pentru vertij
Ce este vertijul?
Sindromul vertiginos sau vertijul defineste o stare de ameteala, senzatia ca te invarti desi stai pe loc. Poate aparea din cauza unei probleme cu sistemul vestibular, care include structuri ale urechii interne, ale nervului vestibular, trunchiului cerebral si cerebelului, o regiune a creierului care integreaza perceptia senzoriala, coordonarea si controlul motor. Acest sistem regleaza echilibrul, postura si orientarea corpului in spatiu.
Vertijul periferic apare ca urmare a unei probleme la nivelul urechii interne sau a nervului vestibular. Nervul vestibular este cel care conecteaza urechea interna la creier. Vertijul central apare atunci cand exista o problema la nivelul creierului.
Cum se manifesta?
Vertijul este mai degraba un simptom decat o afectiune in sine. Crizele de vertij pot sa apara brusc si pot dura cateva secunde sau mult mai mult. Daca aveti vertij sever, simptomele pot fi constante si pot dura cateva zile, ceea ce afecteaza considerabil calitatea vietii. Alte simptome asociate cu vertijul pot include pierderea echilibrului (ceea ce poate ingreuna statul in picioare sau mersul pe jos) si senzatie de rau.
O persoana cu vertij va simti ca se invarte desi sta pe loc. Vertijul este un simptom, dar poate duce sau poate aparea alaturi de alte simptome. Acestea pot include:
- probleme de echilibru si ameteala;
- stare de rau si probleme de miscare din aceasta cauza;
- greata si varsaturi;
- tinitus sau tiuit in urechi;
- sentiment de plenitudine in ureche;
- dureri de cap;
- nistagmus – ochii se misca necontrolat, de obicei dintr-o parte in alta.
Atentie! Fiti constient de imprejurimi si evitati pericolele legate de pierderea echilibrului – cazaturile pot provoca rani grave. Asezati-va de fiecare data cand va simtiti ametit.
Cauze
Desi cauza nu este cunoscuta in multe cazuri, o serie de tulburari pot provoca vertij, ameteli si dezechilibru. Diferite afectiuni pot duce la vertij, care implica de obicei fie un dezechilibru in urechea interna, fie o problema cu sistemul nervos central. Afectiunile si problemele care pot duce la vertij includ de obicei:
Labirintita
Aceasta tulburare poate sa apara atunci cand o infectie duce la inflamatia labirintului urechii interne. In aceasta zona se afla nervul vestibulocohlear. Acest nerv trimite la creier informatii despre miscarea capului, pozitii si sunete. In afara de ameteli, o persoana cu labirintita poate prezenta pierderi de auz, tinitus, dureri de cap, dureri de urechi si modificari ale vederii.
Boala Meniere
Aceasta boala provoaca o acumulare de lichid in urechea interna, care poate duce la crize de vertij, cu tiuit in urechi si pierderea auzului. Tinde sa fie mai frecventa la persoanele cu varste cuprinse intre 40 – 60 de ani. Cauza exacta este neclara, dar poate proveni din constrictia vaselor de sange, o infectie virala sau o reactie autoimuna. Poate exista, de asemenea, o componenta genetica. Boala Meniere rezulta astfel dintr-un dezechilibru al fluidelor din urechea interna, care poate provoca perioade de vertij care dureaza de la minute la ore. Este frecvent insotita de pierderea fluctuanta a auzului, tinitus si o senzatie de plenitudine sau presiune in urechi.
Nevrita vestibulara
Nevrita vestibulara poate fi data de inflamatia nervului vestibular. Este asemanatoare cu labirintita, dar nu afecteaza auzul. Nevrita vestibulara provoaca vertij, dar si vedere incetosata, greata severa si senzatie de dezechilibru.
Colesteatom
Aceasta masa necanceroasa la nivelul pielii se dezvolta in urechea medie, de obicei din cauza infectiilor repetate. Pe masura ce se dezvolta in spatele timpanului, poate deteriora structurile osoase ale urechii medii, ducand la pierderea auzului si ameteli.
Vertij paroxistic pozitional benign (VPPB)
La persoanele cu VPPB, miscarile capului sau ale corpului – in special atunci cand stau in pat sau se apleaca – pot provoca un scurt atac de vertij care dureaza mai putin de un minut. Apare atunci cand depozitele microscopice de calciu numite otolite sunt prinse in unul dintre cele trei canale semicirculare care alcatuiesc sistemul vestibular.
Alti factori
Vertijul poate fi legat si de:
- migrene;
- hiperventilatie;
- hipotensiune ortostatica, o scadere brusca a tensiunii arteriale atunci cand va ridicati;
- probleme psihiatrice sau emotionale, cum ar fi atacurile de panica si anxietatea;
- un traumatism cranian;
- operatii la nivelul urechii;
- fistula perilimfatica, cand lichidul urechii interne se scurge in urechea medie din cauza unei rupturi in oricare dintre cele doua membrane dintre urechea medie si urechea interna;
- zona zoster in ureche sau in jurul urechii;
- otoscleroza;
- ataxie, care duce la slabiciune musculara;
- un accident vascular cerebral sau un atac ischemic tranzitor;
- afectiune a cerebelului sau a trunchiului cerebral;
- neurinom acustic, care este o crestere benigna ce se dezvolta pe nervul vestibulocohlear in apropierea urechii interne;
- scleroza multipla.
Imobilizarea prelungita la pat si utilizarea unor medicamente pot duce, de asemenea, la vertij.
Vertij in timpul sarcinii
Greata si ametelile sunt probleme frecvente in timpul sarcinii. Modificarile hormonale par sa joace un rol, deoarece afecteaza caracteristicile fluidelor din corp. Modificarile caracteristicilor fluidelor din urechea interna pot duce la simptome precum:
- vertij;
- instabilitate cu pierderea echilibrului;
- tinitus si dificultati de auz;
- presiune si plenitudine in urechi.
Greata este frecventa pe tot parcursul sarcinii, dar tinde sa se reduca pe masura ce sarcina progreseaza. De multe ori greturile sunt legate de starile de ameteala. Problemele de echilibru au de asemenea tendinta de a se agrava in al doilea si al treilea trimestru. Agravarea problemelor de echilibru ar putea fi pusa pe seama schimbarilor de greutate corporala si de postura care apar in timpul sarcinii.
Vertij nu inseamna frica de inaltime
Termenul de vertij este adesea folosit incorect pentru a descrie frica de inaltimi. Termenul medical pentru frica de inaltime si senzatia de ameteala asociata cu privitul in jos dintr-un loc inalt este „acrofobia”.
Metode de diagnostic
Vertijul este adesea diagnosticat clinic dupa un istoric amanuntit si un examen clinic. In anumite situatii, pot fi recomandate teste suplimentare, cum ar fi proceduri de imagistica (CT si RMN) sau teste ale sistemului auditiv sau vestibular – inclusiv pentru a vedea tipul de vertij:
- miscari rapide ale capului in lateral;
- testul Romberg – mentinerea echilibrului stand in picioare cu ochii inchisi;
- testul Fukuda-Unterberger – mersul cu ochii inchisi;
- testul Dix-Hallpike – pacientul sta pe masa de examinare si este coborat rapid din pozitia asezat in sus, avand capul indreptat spre stanga sau dreapta, examinandu-se miscarile oculare.
Tratament pentru vertij
Tratamentul pentru vertij depinde de cauzele acestuia. In multe cazuri, vertijul nu necesita niciun tratament. Asta deoarece creierul se poate adapta, cel putin partial, la modificarile urechii interne, bazandu-se pe alte mecanisme pentru a mentine echilibrul.
Uneori, medicul va poate prescrie medicamente pentru ameliorarea senzatiilor date de vertij. Acestea pot include sedative si medicamente pentru imbunatatirea somnului, anticolinergice, care actioneaza prin blocarea neurotransmitatorului acetilcolina si antihistaminice. Cu toate acestea, medicamentele nu sunt adesea eficiente in tratarea vertijului. In caz de infectii bacteriene ale urechii pot fi necesare antibiotice. Pentru boala Meniere poate fi indicata si o alimentatie cu un continut redus de sare.
Recomandari si sfaturi la domiciliu
In functie de cauze, pot exista lucruri pe care le puteti face pentru a va ameliora simptomele. Aceste recomandari includ:
- dormiti cu capul usor ridicat pe doua perne;
- ridicati-va incet din pat si stati pe marginea patului pentru un minut inainte de a va ridica in picioare;
- evitati sa va aplecati brusc;
- evitati sa va extindeti gatul;
- misca-ti capul cu atentie si incet in timpul activitatilor zilnice;
- faceti exercitii care va declanseaza vertijul, astfel incat creierul sa se obisnuiasca si sa se reduca simptomele – ATENTIE! Faceti aceste exercitii numai dupa ce va asigurati ca nu veti cadea si aveti sprijin daca este necesar.
De asemenea, ca masuri de siguranta:
- stati nemiscat intr-o camera linistita si intunecata cand vertijul este sever;
- asezati-va imediat ce apare senzatia de ameteala;
- aprindeti luminile cand mergeti prin casa noaptea sau cand e intuneric pentru a preveni caderile;
- nu conduceti si nu mergeti pe bicicleta daca exista riscul sa apara un episod de vertij.
Reabilitare vestibulara si exercitii pentru vertij
Este un tip de fizioterapie care vizeaza consolidarea sistemului vestibular. Functia sistemului vestibular este de a trimite semnale catre creier despre miscarile capului si ale corpului in raport cu gravitatia. Reabilitarea vestibulara poate fi recomandata daca aveti crize recurente de vertij. Va ajuta sa va antrenati celelalte simturi pentru a compensa vertijul.
Exista si o serie de exercitii care pot reduce disconfortul asociat vertijului si implica in principal mentinerea unei anumite pozitii sau mersul pe loc. Terapia de reabilitare vestibulara implica exercitii concepute in functie de individ si de simptomele prezente. Dupa un examen clinic amanuntit, se aplica una dintre cele trei metode principale:
- exercitii pentru acomodare si obisnuinta, care pot reduce ameteala;
- stabilizarea privirii, care imbunatateste controlul miscarilor ochilor, astfel incat vederea poate fi clara in timpul miscarii capului;
- antrenament de echilibru, care imbunatateste stabilitatea.
Este bine sa solicitati ajutorul unui fizioterapeut experimentat in loc sa efectuati pe cont propriu exercitiile.
Manevra Epley pentru vertij
Numita si manevra de repozitionare, manevra Epley este prima strategie de fizioterapie pentru multi pacienti care se confrunta cu vertij. Datele sugereaza ca este extrem de eficienta pentru persoanele cu VPPB. Pacientul va sta in sezut pe o suprafata plana, la 90 grade, cu o perna in zona spatelui si cu picioarele intinse pe suprafata. Medicul ii va roti capul pe partea cu urechea afectata si va intinde pacientul pe pat, folosind perna de sustinere, mentinand capul si bratele la 45 de grade fata de planul patului. Se mentine pozitia de obicei 30-60 secunde. Apoi, mentinand pozitia capului in raport cu restul corpului, se va intoarce pe pat la 90 grade. Pacientul se va intoarce cu tot corpul si cu capul. Apoi, se va reveni la pozitia initiala in sezut.
Manevra Semont-Toupet
Manevra Semont-Toupet este un set similar de miscari ce pot fi facute pentru vertij. Aceasta manevra este mai putin cunoscuta, dar unele studii sustin ca este la fel de eficienta. Manevra Semont-Toupet este foarte asemanatoare cu manevra Epley, dar necesita mai putina flexibilitate a gatului. Pacientul sta in pozitie verticala pe o suprafata plana, cu o perna la spate si cu picioarele intinse. Se va intinde, intorcandu-se spre partea urechii afectata si privind spre cealalta parte, in sus. Rapid, se va ridica si se intoarce pe cealalta parte, mentinand capul orientat in acea directie, Apoi, va privi in jos, spre pamant. Revine apoi la pozitia initiala, privind in fata.
Exercitiul Brandt-Daroff
Acest exercitiu este de obicei recomandat pentru a fi facut acasa, deoarece este mai simplu. Nu trebuie sa efectuati exercitiul Brandt-Daroff decat daca va aflati intr-un loc sigur si nu veti conduce o vreme, deoarece ar putea provoca ameteli pentru o perioada scurta de timp. Incepeti prin a va aseza pe o suprafata plana, cu picioarele lasate in jos ca de pe un scaun. Intoarceti capul cat de mult puteti in partea stanga, apoi lasati capul si trunchiul in jos pe partea dreapta. Picioarele nu trebuie sa se miste. Ramaneti aici cel putin 30 de secunde. Ridicati-va si intoarceti capul inapoi in pozitia centrala. Repetati exercitiul pe partea opusa intorcandu-va capul cat mai departe posibil pe partea dreapta, apoi intinzandu-va pe partea stanga. Puteti face acest exercitiu intr-un set de 5 repetari si repetati-l de cate 3 ori pe zi, de doua ori pe saptamana.
Alte recomandari:
- Managementul stresului – Unele afectiuni care cauzeaza vertij, inclusiv boala Meniere, pot fi declansate de stres. Gestionarea eficienta a stresului poate reduce incidenta episoadelor de vertij, desi sunt mai multi factori implicati.
- Somn suficient – Starile de vertij pot fi declansate de lipsa somnului. Daca intampinati vertij pentru prima data, ar putea fi rezultatul stresului sau privarii de somn. Citeste aici mai multe despre important somnului odihnitor.
- Hidratare – Uneori vertijul este cauzat de simpla deshidratare.
Exercitiile fizice si vertijul
Indiferent de tipul de vertij pe care il aveti, mergeti la medic inainte de a incerca orice metoda de tratament sau antrenament. E important sa cunoasteti tipul de vertij, cauza si sa urmati tratamentul adecvat.
Exercitiile si manevrele prezentate anterior pot fi efectuate si cand apar crizele de vertij, daca asa v-a recomandat medicul sau fizioterapeutul. Insa, daca nu va simtiti bine, ar trebui sa faceti o pauza de la antrenament. Nu va suprasolicitati si evitati sa continuati antrenamentul daca sunteti ametit – pentru ca va puteti accidenta grav.
Cel mai bun mod de a evita senzatia de ameteala este sa va mentineti intotdeauna capul vertical in timpul unui antrenament. Evitati miscarile care ar putea declansa ameteli – exercitii cu rotiri ale capului, exercitii ce implica aplecari si ridicari, ca genuflexiunile etc. Evitati miscarile rapide dintr-o parte in alta si de sus in jos. Exercitiile cu risc mai redus sunt alergarea usoara pe a banda, bicicleta stationara sau eliptica, exercitii cu benzi de rezistenta etc. Concentrati-va mai ales pe exercitiile de echilibru si forta.
Cel mai bine este sa mergeti la medic pentru analize, diagnostic si tratamentul adecvat. Medicul va va spune cand este sigur sa reluati antrenamentele si ce exercitii trebuie sa evitati.
Referinte:
(1) https://www.webmd.com/brain/vertigo-symptoms-causes-treatment
(2) https://www.nhs.uk/conditions/vertigo/
(3) https://www.nhsinform.scot/illnesses-and-conditions/ears-nose-and-throat/vertigo
(4) https://www.medicalnewstoday.com/articles/160900
(5) https://www.mayoclinic.org/diseases-conditions/vertigo/symptoms-causes/syc-20370055
